Doar Luni. O altfel de "luni" ... #Just4US!

Azi mi-am inceput ziua dis-de-dimineata. Dush rapid, machiat, aranjat si o cafea tot pe fuga. De mancat nici n-am avut timp. Ma uitam mirata la telefon (ba chiar aproape indignata) ca nu-mi scrisesesi nimic in dimineata asta. Oare erai si tu la fel de grabit? Sau a si disparut pasiunea? Hai mah, ce mama naibii… Nu pot sa am atat de mult ghinion! In mine se dadea o lupta. Daca sa-ti scriu sau nu. Stii si tu cum e la inceput si cate probleme inutile ne creem noi, femeile. Minutele trec nemiloase si observasem ca deja eram cu mult in intarziere. “S**t!” imi spun in gand. “Iar o sa intarzii la birou…” Si evident, n-am apucat sa-ti scriu nimic. 

 

Dau in graba sa ies pe usa, chem liftul, ajung jos si cand ma uit mai atenta, te zaresc. Ma asteptai zambind la iesirea din bloc, cu un superb buchet de trandafiri albi (preferatii mei) si… cu o cafea. Deja uitasem de faptul ca trebuia sa ajung cam in 20 de minute la birou. Eram fericita precum un copil. Nu m-am putut abtine si am sarit in bratele tale, care ma asteptau mult prea primitoare.

 

– “Neata, frumoasa mea! Ce faci? Grabita, grabita?” 

 

Cu vocea tremuranda de emotie, reusesc sa iti raspund: – “Neata! Da… Sunt super grabita. Iar o sa ma certe sefu’, dar asta e. O sa-i treaca. Tu… ce faci? Nici nu m-ai anuntat ca vii, n-ai spus nimic…”

 

Ma tineai strans in brate, ma ascultai, imi zambeai continuu si incercai sa-mi mai aranjezi parul, care era usor ciufulit de adierea matinala a celor mai dulci zile de iarna. Pe un ton blajin, te aud spunand:  – “Am vrut sa-ti fac o surpriza. Sunt mai mult decat sigur ca te-ai intrebat de ce nu ti-am dat niciun semn de viata in dimineata asta. Sper doar ca nu m-ai injurat prea tare. Deci… Mergem la munca sau ne asteptam concedierile?” (razand) 

 

Eu… Ce mai puteam spune? Cu toata graba ce punea presiune pe mine, eram toata numai un zambet. Da, eram si sunt fericita!

 

Am pornit la drum spre birou. Stii, baby… Cafeaua de la tine a fost de o mie de ori mai savuroasa decat cea pe care tocmai o terminasem pe terasa balconului. E evident de ce.

La birou a fost si e in continuare liniste. Printre teancurile de hartii si alte cele cate mai am de facut, mintea-mi zboara in fiecare secunda la tine. Si tie la fel. Stiu si simt lucrul asta. Fie-ne vorba, azi niciunul dintre noi n-a avut chef de munca. Am inrosit Inbox-ul, FaceBook-ul, WhatsApp-ul si SnapChat-ul. Si asta fara sa stie nimeni. Oare pentru ca ne place suspansul?

 

Iubitul meu, stii prea bine cat de plictisitor de grea e ziua de luni (cand trebuie sa mai lucrezi si ore suplimentare) si mai ales, cat de enervanta, dupa un weekend plin. In schimb, ziua de azi a fost minunata. Si inca e. Pentru asta tu esti vinovat! Doar tu…